Studii de caz

Comino, o mică insulă mediteraneană ce acoperă 2,75 km², este cea mai mare rezervație biologică din Malta. Cu toate acestea, insula se confruntă cu o degradare semnificativă din cauza lipsei unui management sustenabil. Proiectul ReNature își propune să restaureze habitatele-cheie de pe insulă, abordând provocările de mediu stringente. Printre aceste provocări se numără degradarea solului cauzată de gunoaie, călcare excesivă, utilizarea vehiculelor și tragerea pietrișului. Speciile invazive alogene (IAS), arborii neindigeni și suprapășunatul provocat de rozătoare și iepuri sălbatici amenință suplimentar ecosistemul. Peisajul este perturbat și de structuri neintegrate, o fermă de porci și poluarea aferentă acesteia.

 

Deși Comino are doar doi locuitori permanenți, insula înregistrează o creștere dramatică a numărului de vizitatori în fiecare vară, ceea ce duce la o presiune ecologică majoră. Conștientizarea turiștilor cu privire la impactul lor asupra mediului este esențială pentru conservarea biodiversității insulei. Economia locală este susținută în principal de turismul sezonier și activitățile comerciale conexe, alături de o fermă de porci, un hotel și un șantier naval. Cadrul de guvernanță include desemnarea insulei ca Zonă Specială de Conservare (SAC) conform Directivei Habitate (92/43/CEE) și Zonă de Protecție Specială (SPA) conform Directivei Păsări (79/409/CEE).

 

Pentru a răspunde acestor provocări, inițiativa PRO-COAST se axează pe două direcții principale de acțiune:

1. Promovarea transformării sociale în rândul vizitatorilor prin programe de știință cetățenească, materiale educative, informări înainte de îmbarcare pe feribot și drumeții ghidate în natură;

2. Implementarea planului de management RN2000 Kemmuna u l-Gżejjer ta’ Madwarha, care susține practicile agricole sustenabile și restaurarea solului.

Studiul nostru se va concentra pe zona protejată Aquatina di Frigole, situată în bazinul mediteranean, un sit de importanță ecologică majoră. Aici se regăsesc specii emblematice precum Pinna nobilis, păsări native și țestoasa marină Caretta caretta, care își face cuib în zonă. Peisajul este format din plaje de mici dimensiuni, lagune, pajiști subacvatice cu Posidonia oceanica, bancuri de coastă, maquis mediteranean și un sistem de drenaj al lagunei realizat artificial.

 

Totuși, această arie se confruntă cu multiple provocări: gestionarea deficitară a conexiunii lagună-mare, poluări accidentale de mici dimensiuni cu uleiuri, contaminări provenite din dispersia vopselelor antifouling și acostări necontrolate. Activitățile ilegale, cum ar fi pescuitul neautorizat, sporturile nautice și aruncarea deșeurilor, pun și mai mult în pericol ecosistemul. Deși zona a beneficiat inițial de investiții în infrastructură de cercetare și dezvoltare, aceasta a fost ulterior abandonată, ceea ce a condus la înmulțirea activităților ilegale și la pierderea încrederii sociale. Restabilirea acestei încrederi este esențială, mai ales în contextul în care zidurile tradiționale din piatră uscată din jurul bazinelor lagunare au o valoare culturală semnificativă.

 

Economia locală se bazează pe pescuitul la scară mică și pe activități recreative sau educaționale, care favorizează interacțiunile directe și imersive ale studenților, cetățenilor și vizitatorilor cu ecosistemul. Guvernanța acestui sit Natura 2000 este asigurată de Universitatea din Salento, în timp ce zona de coastă este administrată de autoritățile municipale, în conformitate cu reglementările naționale și internaționale. De asemenea, situl este conectat cu proiectul Interreg (AdrIon) IMPRECO.

 

Pentru a răspunde acestor provocări, inițiativa PRO-COAST vizează patru direcții principale de acțiune:

 

1. Creșterea gradului de conștientizare în rândul comunităților locale și al vizitatorilor estivale cu privire la valoarea ecologică a sitului;

2. Îmbunătățirea cunoștințelor despre speciile-cheie, printr-un traseu didactic și activități de monitorizare cetățenească;

3. Valorificarea cercetărilor anterioare prin implicarea activă a populației locale și a vizitatorilor în diseminarea rezultatelor;

4. Evaluarea legăturilor dintre deșeurile marine și speciile non-indigene (NIS), ca factori indirecți ai schimbărilor în biodiversitate, precum și a activităților ilegale, ca amenințări directe.

Acest studiu se concentrează pe o plajă publică situată într-o zonă naturală a Mării Adriatice. Regiunea găzduiește habitate costiere diverse și specii protejate, printre care Cladocora caespitosa, Pinna nobilis, Ruppia cirrhosa, Zostera marina, precum și numeroase specii de păsări, mamifere și șopârle.

 

Totuși, zona se confruntă cu mai multe provocări, precum eroziunea solului și perturbarea faunei sălbatice, cauzate în principal de activitățile turistice. De asemenea, prezența deșeurilor atrage un număr mare de pescăruși, ceea ce crește riscul de apariție a bolilor zoonotice.

 

Proiectul Step Change H2020 promovează implicarea locală și conștientizarea ecologică. Acesta include o aplicație care integrează știința cetățenească cu colectarea profesională de date despre biodiversitate, contribuind astfel la o schimbare a comportamentului comunității către practici mai sustenabile.

 

Economia zonei este susținută în principal de turismul sezonier. Deciziile legate de guvernanță sunt luate în mod colaborativ de Krajinski Park Strunjan, Municipalitatea Piran, consorțiul Step Change (inclusiv Universitatea din Primorska) și comitetul pentru ariile protejate.

 

Inițiativa PRO-COAST se axează pe două direcții principale de acțiune:

 

1. Utilizarea datelor colectate prin aplicația Step Change, în cadrul științei cetățenești, pentru creșterea gradului de conștientizare ecologică, alături de activități dedicate de implicare, precum întâlniri cu organizații și comunități locale;

2. Extinderea activităților de sensibilizare și implicare în cele două arii protejate, cu un accent deosebit pe interacțiunile dintre oameni și fauna sălbatică.

Golful muntenegrean este cel mai mare din Marea Adriatică și găzduiește o biodiversitate bogată. Acesta include 21 de habitate bentonice, nămoluri terigene de coastă, agregări coralinogene unice și întinse pajiști submarine cu iarbă de mare. Cu toate acestea, ecosistemul se confruntă cu amenințări semnificative. Construcțiile de coastă afectează grav golful, în timp ce turismul de croazieră contribuie la poluarea cu hidrocarburi, zgomot, deversări de ape uzate și deșeuri. Pescuitul necontrolat și recoltarea coralilor duc la degradarea biodiversității, iar navigația recreativă deteriorează frecvent pajiștile marine din cauza ancorării.

 

Locuit încă din Antichitate, golful este un important loc de pelerinaj atât pentru comunitățile catolice, cât și ortodoxe. Economia sa este susținută în mare parte de turism, sporturi nautice și croaziere, în timp ce pescuitul rămâne în principal o activitate de subzistență, reprezentând 94% din acest sector.

Guvernanța litoralului este împărțită între autoritățile municipale și reglementările naționale. Întreprinderea Publică pentru Administrarea Zonei Costiere din Muntenegru supraveghează utilizarea și protecția zonei de coastă, care include atât domeniul maritim public, cât și marea teritorială.

 

Inițiativa PRO-COAST se concentrează pe cinci direcții principale de acțiune:

 

1. Explorarea progreselor tehnologice care pot reduce amprenta ecologică asupra biodiversității;

2. Gestionarea nevoilor de resurse, păstrând în același timp integritatea culturală și procesele ecologice esențiale;

3. Dezvoltarea unei biblioteci digitale a speciilor din zona de coastă Boka, împreună cu trasee tematice;

4. Identificarea și adaptarea politicilor pentru conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității;

5. Susținerea evaluărilor bazate pe știință pentru a ghida deciziile privind conservarea și gestionarea ecosistemelor.

Plaja Streedagh, situată la Oceanul Atlantic, se remarcă prin dunele sale costiere, țărmurile nisipoase și pajiștile mezice, formând un ecosistem divers și dinamic. Totuși, această zonă se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza creșterii nivelului mării și a fenomenelor climatice extreme, care conduc la eroziune costieră și inundații.

 

Dincolo de valoarea sa ecologică, regiunea are o semnificație istorică, culturală și economică importantă, fiind un centru-cheie pentru industrie, comerț și servicii în nord-vestul Irlandei. Turismul joacă un rol major în economia locală, atrăgând vizitatori către litoral, munți și situri arheologice.

Administrarea zonei este realizată prin intermediul Sligo Living Lab, parte a proiectului SCORE H2020, care are ca obiectiv principal înființarea de zone tampon vegetale în cadrul sistemelor de dune, ca soluții hibride bazate pe natură. Strategiile de bioinginerie pentru protecția litoralului sunt testate sub coordonarea IT Sligo și a Consiliului Local Sligo.

 

Inițiativa PRO-COAST se axează pe trei direcții principale de acțiune:

 

1. Implicarea grupurilor comunitare locale din zona de coastă în eforturi de conservare;

2. Lansarea unei campanii de conștientizare privind protejarea dunelor;

3. Realizarea de sondaje în rândul locuitorilor și vizitatorilor pentru a evalua nivelul de informare privind conservarea dunelor de nisip, disponibilitatea lor de a respecta măsurile de protecție și percepția asupra valorii ecosistemului.

Studiul nostru se concentrează pe un estuar fluvial și o zonă de coastă situate într-un peisaj rural compus din pajiști, landuri, păduri și zone umede. Cu toate acestea, regiunea se confruntă cu mai multe provocări, printre care pășunatul intensiv al fermelor, tăierea gardurilor vii, scurgerile de nutrienți din agricultură (azot/fosfor), specii invazive alogene (IAS), necesitatea restaurării landurilor și impactul extracției de minerale. Deși comunitatea locală sprijină în general eforturile de conservare, nivelul de implicare rămâne scăzut. Economia zonei este susținută în principal de agricultură, extracția minerală și turism. Aproximativ 60% din teren beneficiază de un anumit nivel de protecție de mediu.

 

Inițiativa PRO-COAST urmărește să consolideze eforturile de conservare prin trei proiecte conduse de comunitate:

 

1. Plantarea unor specii de plante care erau odinioară comune, dar care acum sunt rare, pentru a oferi hrană păsărilor și fluturilor, susținând astfel serviciile ecosistemice culturale;

2. Crearea de iazuri pentru a sprijini populațiile de nevertebrate și amfibieni, care la rândul lor susțin păsările, contribuind la serviciile ecosistemice de reglare;

3. Restaurarea populațiilor de veveriță roșie de pe insulele învecinate de coastă, cu rol în creșterea capacității de sechestrare a carbonului.

Zona de studiu se concentrează pe coasta de vest a Norvegiei, în regiunea extinsă a orașului Bergen. Această coastă accidentată, modelată de țărmuri stâncoase, golfuri puțin adânci, fiorduri șerpuitoare și insule răsfirate, oferă habitate diverse pentru fauna marină. Una dintre principalele provocări este prezența uneltelor de pescuit pierdute, precum capcanele abandonate pentru crabi și homari, care continuă să prindă viețuitoare marine, cauzând daune ecologice. Localizarea și îndepărtarea acestor capcane de „pescuit-fantomă” de pe fundul mării reprezintă în continuare o dificultate majoră.

 

Marea și fiordurile Norvegiei sunt esențiale pentru conceptul cultural de allemannsretten, care garantează accesul public pentru activități recreative precum pescuitul, întărind astfel legătura profundă dintre norvegieni și mare. Din punct de vedere economic, producția de pește (inclusiv acvacultura) este o industrie cheie, dar coasta de vest susține și alte sectoare datorită accesului maritim și centrelor urbane.

 

Guvernanța zonei include arii marine protejate desemnate și reglementări sezoniere pentru pescuit, menite să protejeze populațiile vulnerabile.

 

Inițiativa PRO-COAST se concentrează pe două acțiuni principale:

1. Creșterea gradului de conștientizare privind pescuitul-fantomă, prin aducerea în atenția finanțatorilor, ONG-urilor de mediu, pescarilor amatori și autorităților publice a importanței prevenirii, curățării și reciclării uneltelor pierdute;

2. Derularea unei operațiuni de amploare de îndepărtare a uneltelor de pescuit de-a lungul coastei de vest și elaborarea unui manual de bune practici pentru îmbunătățirea intervențiilor viitoare.

Plajele noastre nisipoase sunt situate de-a lungul Mării Baltice, fiind caracterizate de dune de coastă și întinderi largi de țărmuri nisipoase. Cu toate acestea, zona se confruntă cu provocări semnificative din cauza presiunii urbane și a proximității față de capitală, ceea ce intensifică impacturile asupra mediului. Regiunea este dens populată și înregistrează un aflux mare de vizitatori sezonieri. Acest lucru generează controverse sociale, întrucât comunitățile locale își exprimă îngrijorarea cu privire la degradarea mediului, în timp ce interesele economice susțin extinderea dezvoltării.

 

Turismul sezonier, casele de vacanță și expansiunea imobiliară reprezintă principalii factori economici, contribuind la presiunea asupra utilizării terenurilor. Eforturile de guvernanță includ inițiative de planificare care integrează infrastructura verde, măsuri legislative de protecție a zonelor de coastă și strategii de conservare în cadrul ariilor protejate desemnate.

 

Inițiativa PRO-COAST se concentrează pe:

 

1. Abordarea dimensiunii sociale prin echilibrarea intereselor părților implicate, asigurarea unor spații publice de calitate, îmbunătățirea accesibilității și promovarea unor servicii ecosistemice recreaționale durabile;

2. Consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri prin integrarea perspectivelor autorităților locale și centrale;

3. Furnizarea de perspective bazate pe dovezi din partea cercetătorilor și actorilor implicați pentru a sprijini luarea de decizii informate și implicarea incluzivă a tuturor părților interesate;

4. Desfășurarea de interviuri, evenimente participative și acțiuni de cartografiere pentru a stimula implicarea publicului.

Acest studiu se concentrează asupra unei plaje neatinse de pe litoralul Mării Negre, caracterizată prin țărmuri nisipoase, păduri ripariene, lacuri distrofice și bancuri de nisip. Una dintre provocările majore este absența unui organism de supraveghere cu expertiză în ecosisteme de coastă, ceea ce duce la lacune în gestionarea și protejarea zonei. Comunitatea locală se confruntă cu un nivel scăzut de conștientizare ecologică, în timp ce supraturismul și adoptarea limitată a soluțiilor durabile amplifică riscurile asupra mediului.

 

Turismul rămâne principalul motor economic al regiunii. Guvernanța zonei este în responsabilitatea Rezervației Biosferei Delta Dunării, care coordonează eforturile de conservare.

 

Inițiativa PRO-COAST își propune să:

 

1. Crească implicarea comunității locale și nivelul de conștientizare ecologică prin activități educative, fotografii și sondaje;

2. Sprijine dialogul la nivel înalt și faciliteze implicarea tuturor părților interesate;

3. Evidențieze importanța ecologică a florei și faunei locale pentru a încuraja un angajament pe termen lung din partea comunităților, actorilor implicați și factorilor decidenți în conservarea ecosistemului.

Zona de studiu se concentrează pe un golf și zona înconjurătoare de pe insula Askøy, situată în largul coastei de vest a Norvegiei. Biodiversitatea din această regiune este bogată, cu un golf nisipos adăpostit, zone umede, un estuar și formațiuni stâncoase care oferă habitate diverse pentru flora și fauna de coastă. O provocare semnificativă este propunerea de construire a unui terminal pentru nave de croazieră cu emisii zero în acest golf, ceea ce ar putea afecta echilibrul ecologic al zonei.

 

Sudul insulei Askøy este dens populat, iar Eidsvika reprezintă singura zonă naturală de agrement din apropiere. Populația insulei a crescut rapid, iar proiectele de dezvoltare au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. Economia locală este susținută de industrie, construcții, comerț și servicii, existând legături strânse cu orașul Bergen – mulți dintre locuitorii insulei fac naveta zilnic către oraș pentru muncă, în timp ce un număr mai mic circulă în sens opus.

Askøy este o municipalitate, însă zona Eidsvika nu beneficiază de un statut oficial de protecție. Ea este desemnată de autoritățile locale drept zonă de agrement și pășunat, însă există planuri de reclasificare a acesteia ca zonă portuară.

 

Inițiativa PRO-COAST se concentrează pe sprijinirea părților interesate în procesul de negociere privind acest conflict de utilizare a terenului și posibilele sale implicații asupra biodiversității de coastă.